Prima initiere in acest sport a fost in urma cu ani, alaturi de un bun prieten, Calin Pasare. Atunci am facut pentru prima oara un rapel de pe un pod din apropierea orasului Targoviste si am simtit o atractie irezistibila de a continua.
A urmat un traseu de alpinism in Cheile Rasnoavei, alaturi de Adrian Popescu si regretatul Dragos Chitulescu. Din acel moment am stiut ca nu voi renunta niciodata la acest sport, ca face parte din ADN-ul meu.
Momentul cheie a fost cand l-am cunoscut pe Catalin Petrescu, multiplu campion national la escalada. El mi-a aratat un alt tip de catarat rotpunkt diferit de cel pe care il practicam in alpinism. Asta m-a motivat sa ma antrenez mai serios si sa trec la un alt nivel.
Imi aduc aminte ca, atunci cand m-am apucat de escalada, mi se parea foarte greu. Nu aveam notiunea de antrenament. doar ma cataram la stanca. In acea perioada, in Targoviste nu exista niciun panou de antrenament.
Abia dupa ce m-am mutat in Bucuresti am inceput sa ma antrenez organizat si sa descopar metode eficiente, reusind astfel sa-mi cresc nivelul.
Este un traseu dificil, compus din doua parti: prima, un 8a+, pe care l-am facut acum aproximativ doi ani, iar a doua, un 8b sustinut. Dupa o perioada in care imi pierdusem motivatia, acest traseu a insemnat recapatarea increderii in mine.
Este compus din doua parti:
Atat fizice, cat si mentale.
Provocarile au fost atat fizice, cat si mentale. Fizic, ajungeam epuizat spre finalul traseului.
Mental, aveam dubii in privinta reusitei, mai ales ca traseul are aproape 50 m si 97 de miscari. Simteam presiunea incercarii bune, frustrarea repetitiei si nevoia de a mentine un focus total.
Pentru prima parte a traseului am avut nevoie de trei weekenduri.
Pentru a doua parte au fost necesare mai multe incercari, multe sesiuni de antrenament si zile petrecute la stanca.
Da, au fost momente in care am simtit ca sunt departe de reusita. A fost o perioada in care ma antrenam foarte mult si eram obosit.
Mergeam la traseu si ma chinuiam sa ajung in top. Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa iau cateva zile de pauza inainte de a-l incerca din nou.
Dimineata merg aproximativ doua ore la sala de catarat, iar seara lucrez o ora muschii antagonisti in sala de forta.
In zilele in care nu merg la sala, fac cardio, alerg sau merg cu bicicleta.
Consider ca, in orice sport, disciplina este esentiala pentru progres. Programul de antrenament trebuie respectat indiferent de stare, chiar si atunci cand ai o zi mai putin buna sau esti obosit. Asta creeaza progres pe termen lung. Dar consistenta imperfecta bate perfectiunea rara.
Alaturi de familie, am invatat sa combin lucrurile: iesiri active cu copiii, bicicleta, alergari pe scari, exercitii acasa in timp ce ei se joaca.
Am renuntat la perfectionism, nu mai am programul unui sportiv profesionist.
Familia nu doar ca ma motiveaza, ci imi schimba complet motivul pentru care fac lucrurile. Este una dintre cele mai puternice surse de motivatie pentru mine, nu neaparat in sensul de energie zilnica, ci ca motiv pentru consecventa.
Vreau sa fiu un exemplu pentru ei. Copiii observa mai mult decat asculta. Faptul ca ma vad facand sport regulat, avand disciplina si grija de sanatate ii influenteaza direct. Practic, nu mai e doar despre mine.
Un Bravo de la ei este extrem de motivant.
Este acel moment in care corpul este inundat de endorfine si apare o stare de usurare, ca si cum ai scapat de o mare greutate de pe umeri.
Iar o alta satisfactie importanta este ca poti trece la urmatorul nivel
La inceput, orice traseu este provocator. Dar, in timp, ceea ce era greu devine normal si apare automat intrebarea: ce urmeaza?
Sentimentul dupa un traseu dificil dus la capat este diferit: mai intens, mai memorabil si mai castigat.
Curiozitatea oare pot? este cea care ma impinge dincolo de zona de confort. Cred ca sunt dependent de asta.
9a
88c+ nu este doar un nivel mai sus, este deja elita in escalada.
Sunt multe de spus, dar as puncta cateva lucruri esentiale:
Nu orice traseu este potrivit pentru tine, cauta unul compatibil cu punctele tale forte si care te motiveaza.
Accepta esecul repetat. Un proiect de 8c+ inseamna multe incercari si caderi in aceeasi miscare.
Ca sa inchei:
Un traseu greu cere ani de consistenta, antrenament inteligent si un corp sanatos.
Dar, mai ales rabdare extrema
