Matei Schenn, Avel Ritisan, 1963

Lungimea traseului: 336 m 10 lc Diferenta de nivel: 240m

Gradul de dificultate: 5B Durata: 5-6 ore

61 % catarare naturala (4 m I, 40 m II, 76 m III, 73 m IV, 13 m V) 39 % catarare artificials (42 m A0, 88 mAI)

Scopul propriu-zis al premierei a fost escaladarea spectaculoasei succesiuni de hornuri din treimea superioara a Peretelui Bardosului. Cele trei hornuri, in lungime totala de 80 m, ofera intr-adevar satisfactia unei catarari libere, in ramonaj. Treimea inferioara a traseului este indeajuns de eterogena s.i cu pericole obiective: traversari aeriene pe brane de iarba nesigure sau pe pitoane slab fixate, pasaje friabile rar pitonate, etc. (Cei care nu insista sa parcurga traseul initial, pot intra in traseul Fata Mare si, dupa parcurgerea a patru lungimi de coarda, tree in linia traseului Hornul Mare pe brana larga de iarba). In lungimea a 4-a, sub tavan, efectuam o traversare de 12 m Al pe pitoane apropiate, dar foarte slab fixate.

Traversarea este de dificultate medie, dar constituie partea cea mai expusa a traseului. Lungimea a 8-a incepe cu primul horn care constituie pasajul cheie al traseului: partea ingusta a hornului este de 9 m lungime, "larga" de 25-30 cm, si ofera o "tortura" de gradul V+ Secunzilor mai corpolenti le recomandam sa se catere pe coarda fixa folosind tehnica nodului Prusik, pe dreapta hornului (primii 4 m surplombati). In al doilea horn (lc a 9-a) intram cu spatele spre peretele din stanga. Este mult mai larg decat primul s.i ne da satisfactia unei catarari frumoase in ramonaj clasic (IV+). Al treilea horn, dupa 39 m (lc a 10-a), este inchis de un tavan de sub care iesim spre stanga (2 pitoane, Al) pana la un prag cu iarba, unde se regrupeaza in 2 pitoane si la o clepsidra.


click pe foto pentru a mari