eCLIMB.ro

SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA
postat de geo_bivuac
 
Rezumat
Într-o lume în care informaţia ne invadează, timpul parcă se contractă, sarcinile de la serviciu devin din ce în ce mai multe, mai complexe, diversificate şi mai urgente, apar tot mai frecvent simptome ale unor boli care până în urmă cu câţiva ani de zile nu erau descrise în tratatele de medicină clasică. Este cazul şi sindromului burn-out. Prezentul articolul îşi propune să aducă în atenţie simptomatologia acestui sindrom precum şi metode de prevenire aplicabile în această situaţie, mai ales pentru că multe dintre soluţiile de tratament sunt în strânsă corelare cu practica exerciţiului fizic şi cu managementul stresului.


  Sindromul de burn-out este o stare de epuizare fizică, emoţională şi mentală cauzată de implicarea individului pe termen lung în situaţii solicitante. În 1981, Maslach si Jackson, citaţi de M. Zlate, propuneau următoarea definiţie pentru burn-out: „un sindrom de epuizare emoţională, de depersonalizare şi de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicaţi profesional alături de alţii”. Cu alte cuvinte este vorba de sindromul stresului cronic la locul de muncă.
   În 1974, Herbert Freudenberger, medic în New York, a folosit pentru prima dată noţiunea de „burn-out".
   Există conexiuni între sindromul burn-out şi variabilele demografice cum sunt sexul, vârsta şi vechimea în muncă. Diverse cercetări (Pedrabissi, Rolland şi Santinello, 1993) au scos în evidenţă că sexul feminin, vârsta medie şi cea înaintată, dar şi diversitatea activităţii profesionale (cei care suplinesc posturi ce necesită diferite calificări) au influenţă asupra formelor de manifestare ale fenomenului.
   Sindromul de epuizare profesională îi afectează mai ales pe aceia care au ales să lucreze cu oamenii (de exemplu: profesorii, educatorii, personalul medical, avocaţii, funcţionarii publici). Evident că nu toţi vor fi afectaţi în egală măsură, unii vor experimenta un nivel maxim de stres, în timp ce alţii se vor adapta mai uşor.

  Zahărul, cafeaua, ceaiul negru, cafeina, nicotina sau alcoolul sunt unanim acceptaţi ca factori care favorizează şi potenţează instalarea sindromului de oboseală cronică.
  Cei predispuşi la a dezvolta un astfel de sindrom sunt cei care au anumite caracteristici de personalitate: idealism, supraangajare în profesie, dorinţa de a performa, nevoia crescută de aprobare din partea celorlalţi, un respect de sine scăzut, vulnerabilitatea în faţa excesului de cereri, incapacitatea de a refuza, sentimentul de vină faţă de îndeplinirea propriilor nevoi, nerăbdare, grabă. Totul începe de la pierderea echilibrului între solicitările primite şi propriile resurse.

De cele mai multe ori, persoana alege singură să se supra-responsabilizeze din dorinţa de a avea un statut mai bun, de a câştiga mai bine sau pentru a evita alte sarcini importante ale vieţii, cum ar fi relaţia intimă sau prietenii. Astfel, deşi factorii stresori sunt identici pentru toţi cei care lucrează într-un domeniu, doar unii vor ajunge să sufere de epuizare psihică şi fizică, pentru că doar unii folosesc supra-angajarea în muncă drept scuză pentru a evita angajarea într-o relaţie intimă semnificativă sau în relaţii sociale (cele două tipuri de relaţii sunt cele care pot crea şi oferi echilibru unui individ). Se ajunge ca într-un fel de spirală: persoanele nu pot opri munca pentru că nu-şi pot lua pauze (acestea sunt percepute ca un pericol de a pierde ceea ce au construit până în momentul respectiv) şi decid să muncească în continuare şi mai mult pentru consolidarea poziţiei în care se află. Mulţi nu pot opri munca, nu-şi iau pauze.

Cu cât îşi consolidează poziţia la locul de muncă, cu atât mai mult se responsabilizează singuri. În cazul lor, orice schimbare în rutina zilnică produce o stare de nesiguranţă ceea ce conduce automat spre frica de eşec. Astfel, continuă să muncească, să se îndepărteze de oameni pentru ca apoi, să se înstrăineze şi să fie din ce în ce mai absenţi din viaţa de cuplu sau cea socială.
  Obţinerea rezultatelor sau a performanţelor, în orice domeniu, presupune implicarea conştientă într-un proces evolutiv, în spirală ascendentă şi de cele mai multe ori ireversibil (figura 1).

Fig.1 Sindrom oboseala cronica
Figura 1. Bucla de intrarein sindromul burn-out

 Desigur ca perfectionarea profesionala si dezvoltarea abilitatilor in domeniul carierei sunt procese care implica un anumit gradde stres. Stresul este o reactie a organismului la un potentialpericol, care poate fi fie fizic sau de ordin psihic. Pericolul poatefi real sau imaginar nota1.

De fapt, de multe ori oamenii isideclanseaza singuri reactiile stres numai prin simpla directionare agindurilor. Initial are loc o descarcare de adrenalina care determina comportamentul uman clasic - fie de fuga, fie de lupta ceea ce se traduce in comportamente de tipul: aaccelera sau a frina brusc, a gesticula, a scrie cit mai mult la calculator, a comunica pe internet, a munci fizic, a minca, a deretica - toate aceste reactii au in comun disproportionalitatea (cantitativa si calitativa)actiunii fata de stimulul care a produs reactia persoanei.

inplanul reactiilor organismului mentionam numai cele mai evidente dintremultiplele modificari la care este supus corpul: cresterea frecventeicardiace si a tensiunii arteriale, contractia musculaturii scheletice,cresterea nivelului de glucoza, etc. Toate acestea mecanisme sunt deprotectie imediata a corpului.

Daca stresul se prelungeste sunt depasite capacitatile de adaptare ale organismului la factorii depericol, ceea ce conduce la instalarea unor afectiuni cum sunt:hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, ulcerul duodenal, migrena repetate, cancer, alergie, astm, durere cronica de spate, artrita.

Efectele stresului prelungit semanifesta si in plan psihic: sunt afectate procesele gindirii, se instaleaza stari de apatie, sei nregistreaza lipsa de energie, limitarea exprimarii emotionale, afectarea relatiilor interumane, scaderea performantelor si, in general, se constata o deteriorare a calitatii vietii.

 in aprilie 2006, The Chartered Management Institute dinLondra a publicat rezultatele unui studiu realizat pe 1541 subiecti.Rezultatele studiului sunt cel putin ingrijoratoare:

  • 31% dintre subiecti si-au pierdut simtul umorului, ceea ce a condus spre opresiune mai mare la locul de munca
  • 43% din subiecti se enerveaza usor si reactioneaza disproportionat fata destimulul declansator
  • 44% din cei chestionati acuzamigrene sau cefalee
  • in 55% dintre cazurierau prezente dureri musculare difuze
  • 55% considerau ca sunt constant obositi la munca
  • 57% dintre participantii la chestionar sufera de insomnie
  • 76% dintre cei care au raspuns recunosc ca le este greu sa se concentreze si sa ia decizii preferind sa se izoleze fata de cei din jur.

  Reactiile care se produc in cazul sindromuluiburn-out sunt asemanatoare celor din depresie:
stare deoboseala cronica insotita de senzatia de epuizare extrema cu incapacitate fizica de a mai continua
  • episoade dureroase acute de tip migrene, dorsalgii, tulburari digestive
  • tulburariale calitatii somnului
  • iritabilitate fata de ceiapropiati
  • scaderea randamentului la locul de munca
  • incapacitateade a mai face fata sarcinilor urgente
  • senzatia camunca invadeaza in special viata personala
  • senzatie progresiva de epuizare care impiedica persoana sa mai raspunda sarcinilor din familie.
  • Simptomatologia se accentueaza treptat pentru ca intr-o faza mai grava asindromului sa apara si:
  • tendinta de aramine din ce in ce mai tirziu la serviciu pentru a indeplini sarcinile pentru care alta data timpul ajungea
  • nemultumirea fata de profesie sisentimentul de inutilitate legat de activitatea respectiva
  • lipsa rapiditatii in executarea unor sarcini simple
  • dezinteresul fata de munca: individul lucreaza din ce in ce mai mult si sesimte invadat, pentru ca nu este recunoscut la adevarata sa valoare si pentru ca are impresia ca nu este platit pe masura, sau ca munca devineun drog de care nu se poate lipsi, dar care il apasa,senzatie pe care o mascheaza cu supra-activism ineficient, de suprafata
  • o detasare emotionala din ce in ce mai evidenta, care poate imbraca o varietate de manifestari, de la absenta emotiilor fata de altii pina la o totala indiferenta la suferinta semenilor; aceasta concomitent cu o retragere in sine sau cu o lipsa de comunicare
  • lipsa reactiei fiziologice de autoprotectie 

Note:
1Pericolul real are la baza o amintire care ni s-a intimplat.
  Pericolul imaginar este definit ca o constructie in minte sub formaunor imagini/situatii care se pot transforma in realitate sau nu.
  Pericolul, in general, nu are nicio legatura cu rationalul, cu sfera logica ci cu zona de perceptie individuala, cuimpactul emotional, cu gradul de maturizare emotionala a subiectului respectiv

 Maslach si Jackson (1981) sintetizează această simptomatologie într-un "sindrom ce prezintă 3 dimensiuni”: 
a) depersonalizarea - persoana se distanţează de ceilalţi,
b) reducerea realizărilor personale mai ales în condiţiile unui spirit critic (orientat spre cei din jur, dar şi spre sine, în egală măsură) crescut asociat cu scăderea randamentului
c) epuizare emoţională - persoana se simte golită de resurse emoţionale şi devine foarte vulnerabilă la agenţii stresori.
Sindromul burn-out se instalează lent. Nu apare în urma unor traume sau evenimente şocante, ci doar ca urmare a unor factori stresori cronici ce ţin de locul de muncă.

  Până la instalarea efectelor sindromului individul parcurge câteva faze preliminare:
1. Entuziasmul ideal: este etapa în care se încadrează persoanele aflate la începutul carierei, care investesc, foarte mult din punct de vedere emoţional, în munca pe care o desfăşoară, trăind cu ideea că pot acoperi carenţele profesionale foarte repede.
2. Stagnarea ineficientă: munca îşi pierde aspectul primordial, nu mai are acelaşi efect stimulativ asupra individului, are loc o scădere a capacităţii de a lucra cumulată cu asocierea revendicărilor din planul individual (persoana realizează că îşi doreşte şi altceva în afara unui loc de muncă bine plătit: familie, copii, vacanţe, socializare).
3. Sentimentul de frustrare: în acest moment se dezvoltă tulburări fizice (cefalee sau migrene, tulburări gastrointestinale, modificarea calităţii somnului etc.), comportamentale şi psiho-emoţionale (anxietate, depresie). Sentimentul de frustrare devine cu atât mai accentuat cu cât individul îşi pune întrebări in privinţa sensului muncii sale, îşi reevalueză şansele şi aspiraţiile, se simte din ce în ce mai obosit, îi scade interesul pentru muncă.
4. Apatia plină de dezamăgire: individul se simte cronic frustrat în/şi la muncă, singura motivaţie pe care o găseşte este cea financiară.
   Situaţia ar putea fi prezentată sub formă grafică după cum urmează în Figura 2:
- aşteptări nerealiste de la propria persoană
- angajarea în muncă
- performanţe slabe
- efort crescut în raport cu munca prestată
- lipsa viziunii, a obiectivelor personale
- un management defectuos al furiei
- epuizare mentală şi fizică, cinism
- sentimente de disperare şi lipsa speranţei
- pierderea încrederii într-un viitor mai bun
- colaps.

  Calea inversă, de normalizare, de vindecare şi de stabilizarea a stării de sănătate (fizice, psihice şi mentale) pe care cineva o poate urma ar fi (Figura 3):
- stabilirea unor orizonturi de aşteptare realiste
- acceptarea faptului că munca intensă, din greu realizată nu este cheia dorită
- eficientizarea eforturilor în funcţie de rezultatele pe care preconizăm să le aducă
- stabilirea unor etape care ar trebui parcurse de cineva în atingerea scopului/scopurilor propuse
- construirea unei imagini asupra viitorului dorit
- responsabilizarea şi asumarea eşecurilor
- analizarea realităţilor
- reluarea legăturilor cu prietenii şi familia
- respectarea orarului de odihnă activă şi pasivă
- acordarea unui timp pentru propria persoană.

Stadiile de evolutie ale sindromuluiburn-out si etapele inverse spre normalizarea starii de sanatate.
(Sursagraficelor: Szerena Nagy szerena.wordpress.com )
Figura 2. Curba de instalare a sindromului burn-out
Figura 2. Curba de instalare a sindromului burn-out



Figura 3. Curba de iesire din sindromul burn-out
Figura 3. Curba de iesire din sindromulburn-out

 În afara situaţiilor finale, tratarea unei persoane cu sindrom burn-out este una complexă şi are în vedere complexitatea sindromului.
  O latură a tratamentului este cea medicamentoasă, de competenţa medicului: medicaţie antialgică, antiinflamatoare specifică sau generală, antivirală, imunomodulatoare, antidepresive în funcţie de simptomatologia acuzată.
Regimul igienico-dietetic de viaţă este partea din tratament care este la îndemâna oricui:
  • respectarea unui orar de mese ceea ce înseamnă respectarea calităţii şi cantităţii de alimente de care organismul are nevoie. Afirmaţia „că nu am timp să mănânc” ascunde de fapt o prioritizare defectuoasă a activităţilor cotidiene – oricât de ocupată este o persoană, există posibilitatea unei mese de dimineaţă care poate realiza un aport în principii alimentare suficient pentru mare parte din activitatea cotidiană. Dacă la această masă se mai asociază 2-3 gustări peste zi formate dintr-un fruct proaspăt sau un pahar de suc natural de fructe/legume, obţinem necesarul caloric calitativ şi cantitativ. O importanţă aparte ar fi util de acordat şi reducerii cu până la 30% a consumului de lipide.
  • hidratarea suficientă, aproximativ 2 litri consumaţi între mesele principale
  • respectarea unui orar al odihnei pasive (somn). Şi în acest caz este importantă calitatea şi cantitatea somnului – somnul din intervalul orar 22-24 facilitează refacerea fizico-psihică organismului
  • evitarea alternanţei eforturi fizice/psihice epuizante cu perioade de inactivitate, cum ar fi duminica, atunci când ar exista tendinţa hipersomniei
  • evitarea programului de lucru prelungit sau terminare la timp a programului măcar de 2-3 ori pe săptămână
  • plimbare zilnică de minim 10-15 minute în ritm rapid – în situaţiile când nu este posibil acest lucru se recomandă ca autoturismul să fie lăsat la distanţă de locul de muncă tocmai pentru a parcurge o distanţă minimă pe jos
  • week-end-ul să fie organizat astfel încât să fie alternate exerciţiile fizice cu activităţile comune în familie şi cu socializarea.
    Învăţarea unor strategii de management al stresului. Acestea pot fi puse fie la dispoziţia angajaţilor prin cursuri indoor sau să implice participare individuală. Rolul acestor cursuri este de a:
  • învăţa participanţii să respire corespunzător – abdominal inferior. O bună oxigenare a organismului conferă calm şi stabilitate persoanei, dar şi capacitatea de a analiza obiectiv problematica ivită, ajutând la identificarea soluţiilor. În afara efectului pe care îl are asupra sistemului nervos central, oxigenul este unul dintre factorii cei mai importanţi în metabolizarea radicalilor liberi şi responsabil în combaterea stresului.
  • participarea la cursuri de dezvoltare personală, în care subiectul este învăţat să se cunoască, să se evalueze, să îşi stabilească obiectivele, să-şi gestioneze emoţiile, să inter-relaţioneze cu cei din jur, să prevină apariţia conflictelor, sau dacă acestea sunt deja generate, cum să se lase cât mai puţin afectat de reacţiile negative ale celor din jur.
  • învăţarea tehnicilor de relaxare progresivă, adaptată la condiţiile de la serviciu
  • educarea subiecţilor în folosirea tehnicilor de: autoîncurajare, auto-valorizare, motivare, creştere a stimei de sine şi a încrederii în propria persoană.
    Dacă privim cu atenţie cauzele are conduc spre acest sindrom, constatăm că foarte multe elemente ţin de trăsăturile de personalitate, ceea ce poate să justifice o îndrumare spre grupurile de susţinere psihologică, acolo unde situaţiile o impun.

    Un loc aparte în acest proces de tratament îl pot avea tehnicile de refacere pe care le folosesc sportivii pentru înlăturarea oboselii postefort:
  • utilizarea hiperventilaţiei pentru înlăturarea „datoriei de oxigen” acumulată pe durata efortului
  • folosirea mijloacelor hidroterapeutice
  • aplicarea unor tehnici minime de masaj (fie la nivelul lobului urechii, fie la nivel plantar)
  • exerciţii de stretching, în reprize, de câte 10 minute pe parcursul zilei
  • exerciţii de flexibilizare ale coloanei vertebrale (alături de precedentele ajută la stimularea meridianelor energetice, ceea ce înlătură rapid starea de oboseală).
Concluzie
   Concluzia nu poate fi decât una singură: MODERAŢIA ceea ce înseamnă îmbinarea aspectelor vieţii noastre astfel încât să existe un echilibru între carieră, viaţa personală, dezvoltarea personală, sănătate, relaţii sociale şi de prietenie şi dorinţele financiare ale fiecăruia.

  Gezeiten Haus Klinik (GHK) funcţionează în Bonn şi oferă un test gratuit pentru cei interesaţi să descopere dacă au sau nu simptome de Burnout. 

Bibliografie selectivă

1. Craşovan Mariana, Mentoratul on-line la distanta – avantaje şi limite în Revista de Informatică Socială, 2005 an II, nr. 4, www.ris.uvt.ro.
2. Donald E. Nease Jr.; Katherine Margo; Michael Floyd / Familiy Medicine Trainess Perspectives on the role of Emotion and  Empathy Medicine, Evidence and Emotions 15th International Balint Congress, Lisbon 2007-1-5-sept. p.33-36, I.S.B.N. 978-989-20-0747-2
3. Freudenberger  H.J., Staff  Burn-out, J. loc. Issues 1974,30:159
4. Hayes C.,Stress Relief for Theachers, Routledge, London and New York: Taylor & Francis Group, 2006
5. Maslach Burnout Inventory – Maslach C.Jackson, S. E., 1981, http://casandrachera.com/2010/02/01/chestionarul-de-evaluare-a-burnout-ului-maslach/
6. Maslach C., Schaufeli  W., Leiter  M., Job  Burn-out, Ann  Rev. Psychology 2001; 52:397-422
7. Pedrabissi, Rolland şi Santinello, Stress and Burnout Among Teachers in Italy and France, Journal of Psychology, Vol. 127, 1993
8. Richard  B. Addison- Burn-out and  Balint, 14th International  Balint Congress Stockholm 2005, I.S.B.N. 91-631-7037-X  p. 118-124
9. Zlate Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială Volum I, 2004, Polirom, Iaşi
10. Ulrich Kraft, "Burned Out", Scientific American Mind, June/July 2006 p. 28-33
11. Maslach, C.; Schaufeli, W. B.; Leiter, M. P. (2001). S. T. Fiske, D. L. Schacter, & C. Zahn-Waxler. ed. "Job burnout". Annual Review of Psychology (52): 397–422

ProfesorUniv.Dr. PaulaDrosescu
 medic primar MedicinaSportiva
 UniversitateaiAl.I.Cuzai Iasi
Facultateade Educatie Fizica si Sport


oboseala cronica burn-out


postat de geo_bivuac
la data de 22 March 2012
viziualizat de 2723 ori


Boulder

Escalada

Alpinism tehnic

Catarare pe gheata

Dry tooling

Alpinism de altitudine

Deep water solo

Filtrati dupa genul de catarare
 

postat de geo_bivuac
22
March
2013
V-ati pus vreodata intrebarea cit timp din intraga tura va catarati, v-ati intrebat cit timp stati in regrupare dupa secund, ce tipuride ture faceti, cit timp petreceti pe munte?
2332

postat de geo_bivuac
10
April
2012
Cateva intrebari adresate lui Florian Mastacan
2461

postat de geo_bivuac
25
June
2015
Ajutati-ne sa le inbunatatim viata - Climb Again - fundraise
2338


Muntii BUCEGI - 53 trasee
Muntii HASMAS - 19 trasee
Muntii POSTAVARU - 15 trasee
Muntii RETEZAT - 8 trasee
Muntii MEHEDINTI - 4 trasee
Muntii CAPATINII - 4 trasee
Muntii METALIFERI - 3 trasee
Muntii LEAOTA - 2 trasee
Muntii TRASCAU - 2 trasee
Muntii GIURGEU - 1 traseu
Muntii VALCAN - 1 traseu
Muntii PARING - 1 traseu

Toate traseele <site map>
Tastati numele traseului (autocomplete) 
Making Tommy

Careless Torque

Raphael Slawinski - Surpassing

TOATE FILMELE
 
   
16
September
2015

Prima noastră grupă de copii cu deficiențe de vedere, cu care lucrăm deja de doi ani, a mai trecut un prag de maturizare sportivă. După un sezon 2014-2015 plin de demonstrații și participări oficiale la competițiile locale de cățărat, din echipa Climb Again au început să se desprindă, dincolo de rezultatele terapeutice, și câteva vârfuri cu motivație pentru performanță.
9352 postat de geo_bivuac

21
July
2015

Pentru repararea lui va cerem ajutorul, tuturor celor care de-a lungul timpului l-ati utilizat pentru ascensiunile voastre din zona Costila si muntii Bucegi. Doar impreuna vom putea sa ii redam stralucirea, sa il putem utiliza in continuare si sa il lasam generatiilor viitoare.
6908 postat de alien

19
May
2014

Toata lumea viseaza sa mearga in Fisura Albastra sau alte trasee de renume din Romania dar nu face nimic in privinta acestui lucru. eCLIMB.ro te invita la catarat in marii pereti.
15772 postat de geo_bivuac

11
May
2015

Din luna mai 2015 va exista un nou panou de escalada indoor in Romania. Acesta va functiona in Falticeni, judetul Suceava.
6160 postat de alexmanoliu

TOATE STIRILE
   
postat de geo_bivuac
29
July
2019
Unul dintre traseele uitate din circul 1, cu fisuri largi si slab asigurate, tocmai bune pentru asigurari mobile
855

postat de geo_bivuac
03
July
2017
In partea de sud a masivului Parang, la o altitudine de 600 metri raul Galben a sapaat un defileu cunoscut mai ales pestera Muierilor.
4585

postat de geo_bivuac
25
July
2016
Zonele de catarare sunt prezentate detaliat cu schite si tabele, denumirile zonelor fiind date in functie de caracteristicile locului
4742

postat de alexmanoliu
24
March
2016
O parcurgere de angajament a peretului Lespezi-Caltun
4302

TOATE TOPOURILE
 
CONTACT

UTILIZATOR NOU

RECUPERARE PAROLA
Varful Omu
06-12-2019 ora 11:00Temperatură: -0.9 ºC
Vânt: 5.9 m/s, directia : SV
Nebulozitate: cer senin
Presiune: 754.0 mb, in crestere
Umezeală relativă: 17%
Strat zăpadă : 16 cm la ora 08