eCLIMB.ro

De la filozof la ghid alpin - un interviu cu Cosmin Andron
postat de geo_bivuac
 
Cu te-ai ocupat înainte de a deveni ghid alpin?  
Cariera mea anterioara a fost predominant în învățământ. Am predat filosofie și studii clasice în România, un an de zile, apoi la universitatea din Londra (Roya Holloway College, King’s College si University College London) urmatorii cinci ani si am continuat cu inca cinci ani in China unde am predat (atat la universitate cat si la o scoala privata) Stiinte Sociale, Literatura Comparata si Engleza. Printre altele am facut si putina administratie in invatamant (universitar si liceal) si consultanta politica....

5.jpg
credit foto: Cristina Pogacean

De ce ghid alpin?
In primul rand pentru ca imi place sa imi petrec timpul pe munte iar avand aceasta profesie imi permite sa fac acest lucru mai tot timpul. In al doilea rand este o conexiune intre cele doua cariere: cea din invatamant si cea de acum. In esenta lor sunt acelasi lucru si au acelasi scop.

Cat de greu este sa devii ghid alpin?
Depinde unde.... E la fel ca si cu doctoratele.... Printr-un program IFMGA/UIAGM este greu. Printr-un ONG din Romania este usor... Doua-trei prezentari power-point, o tura in grup pana la Vf. Omu, un eseu despre frumusetile patriei si un test grila din intrebari deja stiute, in general despre subtilitatea marcajelor turistice...
Cel mai usor insa este sa ai o pagina de FaceBook, sa iti pui, dupa nume, titulatura de ghid si sa ai cativa prieteni care sa garanteze pentru tine ca esti cel mai bun si ca “pe munte nu hartiile conteaza”, si gata, esti ghid!

2.jpg
credit foto: Alex Sava

Cat de grea este scoala de ghizi? (timp, efeort fizic si financiar)
Depinde, din nou, unde o faci. Intr-un program IFMGA/UIAGM dureaza minim 3 ani dar trebuie sa o termini in maximum 5. Ai probe, atat la admitere cat si pe parcursul formarii si la absolvire, din cele trei mari discipline: alpinism, escalada si schi. In afara acestora ai multe module ce tin de siguranta (avalanse, salvare improvizata, etc), de orientare si meteorologie, relatia cu clientii si asa mai departe.
Durata de formare este de aproximativ 100 de zile repartizate inegal in cei trei ani: in primul mai multe cursuri iar in ultimul mai mult examene si practica. Pentru a fi acceptat trebuie sa faci dovada unei experiente montane minime. Acest minim comporta:
cel putin 10 trasee montane in teren mixt (gheata, zapada si stanca) dintre care cel putin 5 trebuie sa fie de grad D sau mai grele si de cel putin 800m
cel putin 10 trasee de escalada pe stanca de minim gradul IV UIAA de 250 m sau mai lungi parcurse in bocanci si cu protectii mobile cel putin partial
cel putin 10 trasee de mai multe lungimi de coarda de grad 6a sau mai grele
cel putin 10 cascade de gheata de grad WI4 sau mai grele
cel putin 10 zile de schi de tura cu fiecare i avand 1000m diferenta de nivel si cel putin 5 zile dintre acestea in teren glaciar.
Pe baza acestui dosar candidatii sunt acceptati la probele practice care dureaza 4-5 zile minim si implica:
(1) schi (urcare si coborare),
(2) escalada pe gheata (cu piolet clasic si cu pioleti tehnici),
(3) deplasare pe gheata cu coltari (cu zece puncte si cu frontali),
(4) escalada pe stanca (trasee de gradul VI+/6a+ si VII / 6b cu espadrile de escalada, trasee de gradul IV+ / 5a si V+ 5c in bocanci) si
(5) deplasare in teren accidentat / descatarare in bocanci.
Costul formarii variaza in functie de tara si de ajutorul financiar pe care guvernul respectiiv il acorda sau nu. In general costrile de formeaza variaza intre 10 000 si 35 000 EUR pentru cei trei ani.

ALTE ARTICOLE



Este rentabil pentru Romania acest gen de meserie?
Un profesionist (ca este din Romania sau de altundeva) va fi recunoscut ca atare. Poate fi o profesie rentabila atat cat este ea rentabila si international. Nu vei face avere, nu vei conduce masini de ultim tip insa vei putea duce un trai rezonabil. Poate chiar putin mai bine daca iti castigi traiul in vest si cheltui in est....
Daca insa esti un ghid “auto-certificat” si depinzi exclusiv de o categorie din clientela din Romania care cauta cel mai scazut pret si pentru care “hartiile nu conteaza” singurul mod in care poti trai decent este sa ignori normele profesionale. Chiria ta va fi tot 300€ fie ca taxezi 300€, 200€ sau 50€ pe zi. Nevoile tale vor fi tot aceleasi si ca sa le acoperi vei merge cu 6 clienti unde un profesionist va merge doar cu 1 pentru ca nevoile financiare sunt aceleasi. Si dupa un sezon, doua vei merge cu 8 castigand pe aceeasi tura mai mult decat un profesionist insa fiind perceput ca modest si “cu preturi pentru romani”. Clientilor din aceasta categorie nu le va pasa ca serviciul pe care ei il platesc ieftin nu e de fapt un serviciu... este doar o iluzie.

3.jpg
credit foto: Alexander Golovachev

Care sunt problemele pe care le intampini in Romania? (clienti, concurenta, neloiala, cadru legal, asigurari etc)
Problema cea mai mare in Romania o vad ca fiind cadrul legal si atitudinea generala fata de profesie. Nu cred ca o supra-reglementare este de dorit insa fiind o activitate cu risc ar fi bine sa fie legiferata ca atare. Acum un an, la o prezentare in cadrul unei conferinte pe teme de turism, am listat ceea ce eu consider ca fiind principalele probleme in acest moment in Romania cu privire la profesia de ghid montan:
- Profesia nu este reglementata (cf. cerintelor CE)
- Profesia este catalogata drept specializare a ghidului de turism
- Ciclu de formare insuficient (in Romania este orice intre 1 saptamana si 5 saptamani efective de cursuri)
- Lipsa obligativitatii unei asigurari profesionale
- Lipsa obligativitatii formarii profesionale continue (CPD / reciclare / reatestare)
- Standard profesional nearmonizat international sau cel putin in cadrul UE
- Nu exista distinctie intre ghidul montan si ghidul de drumetie montana
- O multitudine de coduri COR care se suprapun
- O multitudine de formatori profesionali de calitate sub standard chiar pentru cadrul legislativ slab romanesc
In afara de acest lucru mai este si atitudinea publicului care in principiu este de acord ca situatia din Romania este inadecvata insa, in numar covarsitor, cand este pus sa aleaga, prefera serviciile de ghidaj montan principal in functie de cost si nu de calificarea ghidului. Pe de alta parte o formare care a costat 400 EUR  si a durat o luna ofera valoarea formarii direct proportionala cu costul si durata iar un astfel de ghid isi permite sa lucreze la preturi nesustenabile economic daca ar respecta standardele profesionale.

Concurenta nu este o problema atat timp cat ea se bazeaza pe o oferta profesionala si nu pe excursii organizate de “rechini”. Oameni care abia se califica ei de a fi clienti pe un traseu montan duc acolo, contra cost, oameni la fel de sau si mai slab pregatiti decat sunt ei.
Intr-o lume a comunicarii cel mai bun website sau cea mai eficienta campanie de social media vinde cel mai bine si nu valoarea obiectiva a ghidului.

6.jpg
credit foto: Taichiro Naka

Este Romania o tara propice pentru a oferi servicii profesionale de ghidarie montana si alpina?
Multi aduc in discutie argumentul ca in Romania nu este nevoie de un standard de pregatire la fel de ridicat al ghidului montan precum este in Alpi deoarece Carpatii sunt un teren mult mai usor si nu comporta altitudini de peste 3000m. O astfel de linie de abordare mi se pare atat falsa cat si perversa (acelasi persoane neavand nicio problema ca pe baza unei certificari inadecvate sa conduca grupuri contra cost pe Mont Blanc).

Platforma IFMGA nu este un document care se refera exclusiv la formarea si standardul de operare al ghizilor din Alpi ci este o platforma internationala. Din acest motiv tari cu relief identic cu al Romaniei sau chiar mai redus ca dimensiuni sunt tari membre IFMGA si au adoptat acest standard recunoscut international pentru formarea ghizilor montani. Pentru a ramane doar in spatiul european si al UE, acestea sunt: Slovenia, Slovacia, Polonia, Cehia, Marea Britanie. Optiunea unei fragmentari verticale a profesiei (ghid montan national / ghid montan international) ar putea calibra competentele pe relieful specific insa la nivel de formare ar trebui eliminate din formarea ghidului montan national doar partile referitoare la deplasarea pe ghetar si la altitudini de peste 3000m. Restul de competente necesare exercitarii profesiei sunt identice.

O alta obiectie ridicata de multi ghizi romani este cea referitoare la baza de selectie a ghizilor in tarile alpine, nivelul ridicat de pregatire sportiva si corelarea lor cu terenul din Alpi ca un argument pentru un standard diferit de selectie si pregatire a ghizilor din Romania.
Din nou, platforma IFMGA stabileste nivelul minim de competente pe care un ghid trebuie sa le aiba la inceputul perioadei de formare, la finalul perioadei de formare si pe parcursul activitatii profesionale.

Nivelul tehnic/sportiv cerut de platforma (6b/VII in espadrile de escalada, 5c/V in bocanci, IV WI si schi in control pe toate tipurile de zapada) nu sunt nici pe departe un nivel de sportiv de performanta ba dimpotriva un nivel mediu de operare inclusiv pentru amatorii de sporturi montane din Romania. Asta in conditiile in care vorbim de pregatirea unui profesionist! Nivelul ridicat al listei de ture solicitate (din nou la grade accesibile unui alpinist amator mediu) ca volum este absolut necesar pentru a demonstra / documenta o experienta montana relevanta si suficienta pentru exercitarea profesiei.

In tarile cu baza larga de selectie: Franta, Italia, Austria, Elvetia unde numarul de aplicanti depaseste cu mult locurile disponibile in ciclul de formare departajarea se paote face pe trei paliere: cel al maiestriei sportive (grad!), cel al dosarului de ture (cu cat mai complexe cu atat mai bine) si cel al conduitei pe munte (tura examen). In acest caz criteriul sportiv este de multe ori cel ce face diferenta. In tarile cu numar redus de aplicanti: Slovenia, Cehia, Polonia, Slovacia, Marea Britanie, Spania, USA, Noua Zeelanda etc desi criteriile sunt aceleasi indeplinirea baremului minim cerut de Platforma IFMGA asigura accesul in procesul de formare.  De exemplu statistica 2016 ENSA Franta: 136 candidati la probatoriu – 52 candidati admisi – 38 absolventi – 630 ore de formare initiala – 24 ore de formare secundara

Cel mai frecvent argument pe care il aud, in general de la cei ce aspira la un carnet de ghid, este: “nu practic disciplina, nu doresc sa ghidez in Alpi, nu doresc decat sa fac asta .. sau asta…” Experienta curenta a demonstrat ca intr-un procent covarsitor viitorii ghizi montani declara ca nu au intentia de a lucra in teren specializat sau in afara tarii in scopul de a primi un tratament preferential (standard redus pe discipline) pe parcursul formarii. 

Tot experienta curenta a demonstrat ca intr-un procent covarsitor in anul imediat urmator atestarii noii ghizi diplomati se orienteaza spre teren semi-tehnic (pentru care sunt scriptic calificati dar faptic nu) si isi concentreaza oferta turistica de vara in mod preponderant pe ascensiuni in afara tarii de cele mai multe ori in tari cu profesie reglementata unde ei isi exercita atributiunile de ghid in mod ilegal si in teren care le depaseste competentele si abilitatile si intr-o maniera care nu este in concordanta cu practicile profesionale uzuale.

Ca sa inchei, un alt argument extrem de vehiculat este cel legat de costuri prin prezentarea ca o problema a uniformizarii cu standardele IFMGA  care permit ghidajul pe piete externe, si astfel accesul la tarife mai tractive .Obiectia in sine este contra-intuitiva: uniformizarea standardului ar trebui sa prezinte o problema pentru persoanele care nu sunt capabile de a exercita profesia si nu o problema pentru client.

Cetatenii romani ar trebui sa poata beneficia de drepturile ce decurg din directiva 2005/36/CE cu privire la mobilitatea fortei de munca iar accesul la o pregatire profesionala neconforma le ingradeste acest drept. SI nu in ultimul rand este o falsa tematizare „grija” pentru portofelul clientului in aceasta discutie care vizeaza profesia si sustenabilitatea ei. O formare profesionala de 5 lei garanteaza un serviciu de 5 lei. Incercati sa inlocuiti termenul de „ghid montan” cu „medic” si vedeti daca formele diluate de pregatire si atestare profesionala vi se mai par acceptabile.

1.jpg
credit foto: Alex Sava

Risc, efort, beneficii...
Riscurile si efortul sunt cele specifice unei munci predominat fizice. O accidentare, chiar si usoara, poate insemna luni intregi fara venit. Probabil cel mai insemnat risc este cel al lipsei unei securitati financiare. Beneficiile insa sunt de alta natura si ele sunt extrem de personale. Poate de aceea este si greu de explicat de ce am ales aceasta profesie, in aceasta etapa din viata, cand ceva mai comod si mai confortabil ar fi parut sa fie alegerea naturala. In mod paradoxal poate de aceea imi si vine sa inchei cu doua glume (uzate si abuzate) despre ghizi:

“Care este diferenta dintre un ghid montan si o pizza XL?”
“Pizza XL poate hrani o familie de 4 persoane.”
“Care este diferenta dintre Dumnezeu si un ghid montan?”
“Dumnezeu nu se crede ghid montan…”



Cosmin Andron ghid alpin UIAGM


postat de geo_bivuac


Boulder

Escalada

Alpinism tehnic

Catarare pe gheata

Dry tooling

Alpinism de altitudine

Deep water solo

Filtrati dupa genul de catarare
 



postat de geo_bivuac
10
June
2013
Alpinisti Cosmin Andron si Cristina Pogacean au escaladat in premiera varful Gandharva Chuli din Himalaya



postat de geo_bivuac
06
April
2015
În lumea sportului de performanţă se discută din ce in ce mai mult despre creşterea performanţelor sportive prin metodica de antrenament dar, şi prin metode de refacere a organismului.



postat de geo_bivuac
06
March
2012
O mica poveste despre cum a fost facut filmul "Fisura Albastra Ieri si Azi"


Muntii BUCEGI - 53 trasee
Muntii HASMAS - 19 trasee
Muntii POSTAVARU - 15 trasee
Muntii RETEZAT - 8 trasee
Muntii CAPATINII - 4 trasee
Muntii MEHEDINTI - 4 trasee
Muntii METALIFERI - 3 trasee
Muntii LEAOTA - 3 trasee
Muntii TRASCAU - 2 trasee
Muntii PARING - 1 traseu
Muntii VALCAN - 1 traseu
Muntii GIURGEU - 1 traseu

Toate traseele <site map>
Tastati numele traseului (autocomplete) 
Dry Tooling M12

Repentance, Remission

Everest -A time lapse short film

TOATE FILMELE
 
   


postat de geo_bivuac
10
January
2023
Un traseu mixt, de gheata si dry, 5lc, WI3/M4, cca. 210m in peretele Caltunului din Fagaras



postat de geo_bivuac
02
May
2022
Cum weekendul ce a trecut a fost 1 mai muncitoresc,Alex Paul Manoliu impreuna cu Andrei Gurgu si Stefan Ionescu au plecat la munca in Cheile Dobrogei cu plan de a amenaja cateva trasee noi de escalada.



postat de Andrei
19
July
2021
UnTold agam - un traseu frumos, usor, la 50m in spatele ref. Caltun.



postat de geo_bivuac
17
November
2020
Caracteristica zonei: roca este calcar. Peretii sunt in general de dimensiuni intre 15-50 m. sportiva sunt echipate cu ancore mecanice, urechi si top-uri cu lant sau urechi cu inel

   


21
January
2020

În perioada 10-14 februarie, va avea loc la sala de escaladă Carpatic din București, prima ediție a evenimentelor sportive Blue Peregrine. În cadrul acestora, doi dintre cei mai buni cățărători ai momentului, Nina Caprez și Pete Whittaker, vor susține sesiuni de prezentare și ateliere practice pe teme diferite.



16
September
2015

Prima noastră grupă de copii cu deficiențe de vedere, cu care lucrăm deja de doi ani, a mai trecut un prag de maturizare sportivă. După un sezon 2014-2015 plin de demonstrații și participări oficiale la competițiile locale de cățărat, din echipa Climb Again au început să se desprindă, dincolo de rezultatele terapeutice, și câteva vârfuri cu motivație pentru performanță.



21
July
2015

Pentru repararea lui va cerem ajutorul, tuturor celor care de-a lungul timpului l-ati utilizat pentru ascensiunile voastre din zona Costila si muntii Bucegi. Doar impreuna vom putea sa ii redam stralucirea, sa il putem utiliza in continuare si sa il lasam generatiilor viitoare.



11
May
2015

Din luna mai 2015 va exista un nou panou de escalada indoor in Romania. Acesta va functiona in Falticeni, judetul Suceava.